Candela

Legături oficiale

Официальный сайт Русской Православной Церкви / Патриархия.ru

My RSS Feed

Visitor Stats

Azi:
Vizitatori: 0
Pagini vizitate: 0
Online: 0

Ieri:
Vizitatori: 0
Pagini vizitate: 0

Pastorală la Învierea Domnului a Prea Sfințitului Nicodim, Episcop de Edineț și Briceni

 

„O, Paștile cele mari şi prea sfinţite, Hristoase!

O, înţelepciunea şi Cuvîntul lui Dumnezeu şi Puterea!

Dă-ne nouă mai desăvîrşit să ne împărtăşim cu Tine

în ziua cea neînserată a împărăţiei Tale”

(Troparul Cîntării a 9-a, Canonul Paştilor)

Iubiţi întru Hristos, preoţi şi diaconi,

monahi şi monahii, dragi fraţi şi surori duhovniceşti!

HRISTOS A ÎNVIAT!

Săvîrşind calea lucrării mîntuitoare pe pămînt, Domnul nostru Iisus Hristos, prin moartea Sa de bunăvoie pe Cruce, S-a pogorît în iad ca Om Adevărat, dar cu El s-a pogorît şi slava Dumnezeirii, Care în Hristos s-a unit pentru totdeauna cu firea omenească. Iadul nu a putut rezista în faţa puterii Dumnezeieşti, şi atunci s-a petrecut ceea ce omenirea secole la rînd a aşteptat cu nădejde: Hristos a omorît iadul cu „strălucirea Dumnezeirii” (troparul Învierii, gl. 2). Toţi cei din veac adormiţi, care au trăit pe pămînt cu credinţă în Izbăvitorul care avea să vină, au fost scoşi din iad; toţi au devenit locuitori ai cerului. Pentru cei ce vieţuiesc pe pămînt s-au deschis uşile raiului: oamenii au început să trăiască fericiţi, bucurîndu-se de părtăşia cu Dumnezeu şi mulţumindu-I Creatorului lumii, pentru că le-a redat demnitatea desăvîrşirii celei dintîi, le-a dăruit mîntuirea şi nemurirea.

Venind pe pămînt, Domnul a plinit, prin însăşi viaţa Sa, legea lui Dumnezeu, pe care noi am încălcat-o; prin patima Sa a şters păcatele, pe care noi le-am săvîrşit; prin moar­tea Sa a omorît moartea, la care am fost supuşi din pricina păcatului; prin pogorîrea Sa la iad ne-a slobozit din stăpînirea întunecată a diavolului; prin Învierea Sa ne-a dăruit din nou viaţa lui Dumnezeu. Jertfa de pe cruce a Mîntuitorului a însemnat înfrîngerea zdrobitoare a morţii. Pogorîndu-Se în „cele mai de jos ale pămîntului”, Domnul a surpat puterea iadului, lanţurile lui s-au rupt şi, după cum ne mărturiseşte Sfînta Evanghelie, „ …mormintele s-au deschis şi multe trupuri ale sfinţilor adormiţi s-au sculat; şi ieşind din morminte, după învierea Lui, au intrat în cetatea sfîntă şi s-au arătat multora” (Matei XXVII, 52-53).

Cînd Sfintele Femei-Mironosiţe au venit la Mormîntul Purtător de Viaţă pentru ca să ungă cu miresme Preacuratul Trup al Învăţătorului şi Domnului Iisus Hristos, li s-a ară­tat un Înger în veşminte albe. Văzînd Mormîntul gol, mironosiţele s-au înspăimîntat, dar Îngerul le-a zis: „ …Nu vă înspăimîntaţi! Căutaţi pe Iisus…, Cel răstignit? A înviat! Nu este aici… Mergeţi şi spuneţi ucenicilor Lui… ” (Marcu XVI, 5-7). Sfintele Mironosiţe au fost primele vestitoare ale slăvitei Învieri a Domnului Hristos. Mai apoi Sfinţii Apostoli au pornit în lume să propovăduiască despre Hristos cel Înviat, şi „în tot pămîntul a ieşit vestirea lor, şi la marginile lumii cuvintele lor”.

Învierea Domnului a schimbat lumea, pentru omenire a început o nouă eră, era creștină, şi acum uşile Împărăţiei lui Dumnezeu sînt deschise pentru cei credincioşi. Sfîntul Ierarh Ioan Gură de Aur spune: „Razele sfinţitoare ale Luminii lui Hristos au strălucit, noaptea îndelungată şi întunecoasă a trecut… Marele Hristos S-a arătat înaintea tuturor mai strălucitor decît soarele; să prăznuiască pămîntul, spălat de Dumnezeiescul Sînge”.

Domnul, Creatorul şi Ziditorul nostru, este Viaţa însăşi. Din dragostea Sa, Dumnezeu ne-a creat pe noi, oamenii, ca să fim părtaşi Dumnezeirii Sale, ca să bem veşnic din Dumnezeiasca apă a vieţii, ca dintr-un Izvor Sfînt. Fericit este omul, care se fereşte de păcate și se cucereşte cuvîntului iubirii divine, astfel curăţindu-şi sufletul. Omul care vine la Hristos cel Înviat şi se străduieşte să trăiască după Cuvîntul Lui, nu numai că se umple de apa cea plină de harul Dumnezeieştii vieţi, dar, în măsura curăţiei şi desăvîrşirii sale, devine el însuşi izvor: „ …Dar cel ce va bea din apa pe care i-o voi da Eu nu va mai înseta în veac, căci apa pe care i-o voi da Eu se va face în el izvor de apă curgătoare spre viaţă veşnică” (Ioan IV, 14).

Iubiţi fraţi şi surori, astăzi trăim într-o lume care ştie de Hristos si despre slăvită Sa Înviere, dar, cu regret, nu la toţi sămînţa adevărului despre Învierea lui Hristos aduce roade mîntuitoare. Pentru aceasta se cere să cultivăm, cu bărbăţie şi insistenţă, pămîntul inimii noastre, curăţind-o de păcat. Unii dintre noi amînă această lucrare pentru mai tîrziu, sau nici nu doresc să lupte împotriva propriilor păcate. Nici nu încercăm să depunem eforturi pentru a renunţa la minciună şi mîndria deşartă, care ne distrug fără milă. Urmăm orbeşte cursul vieţii pămînteşti și, conduşi de mîndria exagerată, încercăm să ne clădim fericirea pe realizările şi succesele noastre lumeşti, nu pe temelia Poruncilor lui Hristos.

Chiar dacă va domina întreaga lume şi va stăpîni toate bogăţiile ei, omul nu va fi feri­cit, dacă nu-și va curăţi sufletul de păcate. Omul nu poate atinge fericirea, dacă nu va bea apa cea vie din Dumnezeiescul Izvor al vieţii. Să nu uităm acest adevăr și să lucrăm cu sîrguinţă la mîntuirea sufletului. În pregătirea pentru viaţa cu Dumnezeu, pentru fericirea duhovnicească, orice zi din viaţa noastră să fie ca ultima. Fiecare zi, pe care ne-o dăruieşte Dumnezeu, să ne străduim s-o umplem cu răbdare şi smerenie, cu dragoste faţă de Dum­nezeu, Care este Izvorul vieţii noastre, şi cu dragoste faţă de oameni, care sînt purtători ai chipului lui Dumnezeu.

Iubiţi întru Hristos preoţi, monahi şi monahii, fraţi şi surori, vă felicit din inimă cu pri­lejul Luminatei Învieri a Domnului nostru Iisus Hristos, Mîntuitorul neamului omenesc, Biruitorul iadului şi al morţii. În aceste zile sfinte, împreună cu toată plinătatea Sfintei Bi­serici Ortodoxe, să vestim cuvintele pline de bucurie, dragoste şi mîngîiere duhovnicească ale imnului pascal: „Hristos a înviat din morţi, cu moartea pe moarte călcînd, şi celor din morminte viaţă dăruindu-le”. Repetînd cuvintele Cuviosului Simeon Noul Teolog, să strigăm: Slavă Ţie, Hristoase Dumnezeule, că Tu eşti Împărăţia noastră, Tu eşti Raiul preafrumos, Tu eşti Cămara Dumnezeiască, Tu eşti Potirul cu apa vieţii, Tu eşti mîngîierea şi bucuria noastră, şi Ţie de la noi cinste şi închinăciune în veci. Amin.

 HRISTOS A ÎNVIAT! ADEVĂRAT A ÎNVIAT!

 † NICODIM

EPISCOP DE EDINEŢ ŞI BRICENI

 Învierea Domnului. Sfintele Paşti

a. 2019

Edineț

 

 

 

Share:
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Buzz
  • В закладки Google
  • Добавить ВКонтакте заметку об этой странице
  • Мой Мир
  • LiveJournal
  • MySpace
  • Одноклассники
  • Digg
  • PDF
  • email
  • Add to favorites
  • RSS
  • Print

Comments are closed.