Candela

Legături oficiale

Официальный сайт Русской Православной Церкви / Патриархия.ru

My RSS Feed

Visitor Stats

Azi:
Vizitatori: 182
Pagini vizitate: 454
Online: 0

Ieri:
Vizitatori: 185
Pagini vizitate: 555

Prea Sfințitul Nicodim a oficiat Sfînta Liturghie la Catedrala „Sf. Irh. Nicolae” din Orhei

 

Joi, 3 ianuarie 2019, cînd îi cinstim pe Sfînta  Muceniţă  Iuliana din Nicomidia și pe Sfîntul Ierarh Petru, Mitropolitul Kievului, al Moscovei și al Întregii Rusii (+1326), Prea Sfințitul Nicodim, Episcop de Edineț și Briceni, s-a aflat în mijlocul enoriașilor Catedralei „Sf. Irh. Nicolae” din Orhei, săvîrșind Sfînta și Dumnezeiasca Liturghie. Alături de Prea Sfinția Sa a slujit  protoiereul Sebastian Cotruță, paroh al bisericii „Nașterea Maicii Domnului” din Orhei, care, în semn de apreciere pentru activitatea sîrguincioasă desfășurată spre binele Bisericii Ortodoxe din Moldova și cu prilejul anului nou civil, a fost decorat de către Ierarh cu medalia „Sf. Vasile cel Mare” de gradul II.

În cadrul serviciului divin au fost înălțate rugăciuni pentru unitatea Biericii Ortodoxe din întreaga lume, pentru pacea și liniștea Bisericii Ortodoxe din Ucraina și pentru întărirea duhovnicească la vreme de grea încercare a Întîistătătorului ei, Preaferitul Mitropolit Onufrie.

Sfînta Muceniță Iuliana a trăit pe vremea împăratului roman Maximian (286-305) în cetatea Nicomidiei (în Bitinia, regiune din nord-vestul Asiei Mici), născută fiind din părinți păgîni, într-o familie bogată. Cînd era încă foarte tînără, tatăl său, numit Africanus, a logodit-o cu un tînăr tot păgân, un senator elin numit Eleusie. Nunta a fost însă amînată pînă ce Sfînta avea să aibă vîrsta potrivită pentru căsătorie. În acest timp, Iuliana, auzind cuvîntul lui Dumnezeu de la creștinii care trăiau acolo în cetate, a crezut în Hristos. Și stăruind în înțelegerea Evangheliei și în rugăciune către Dumnezeu, a primit în taină Sfîntul Botez.

Cînd a mai crescut fecioara, logodnicul ei insista să se facă nunta. Sfînta însă i-a zis pe față că era creștină și nu vroia să se mărite cu un păgîn. Atunci logodnicul i-a spus totul tatălui ei, care a încercat, cînd cu blîndețe și cu rugăminți, cînd cu amenințări și cu bătăi să o facă să se lepede de credința creștină sau măcar să se mărite cu Eleusie. Dar pentru că fecioara nu s-a înduplecat, a dat-o pe mîna logodnicului ei, ca s-o înduplece el sau să o judece după legile romane. Încercînd și acesta s-o înduplece să se mărite cu el, chiar fără să se lepede de Hristos, Iuliana nu l-a ascultat, rămînînd hotărâtă să primească chiar și moarte martirică.

Deci Eleusie a poruncit să fie supusă la diferite chinuri, dar Sfînta le răbda cu bucurie pe toate, slăvind pe Mîntuitorul tuturor. Văzînd minunile ce se făceau cu această fecioară, în vîrstă doar de optsprezece ani, au crezut atunci în Hristos cam 500 de bărbați și 130 de femei și, mărturisind că sunt creștini, eparhul a poruncit să li se taie capetele, ei primind astfel botezul sîngelui și cununa muceniciei.

Văzînd Eleusie că nu reușea cu nimic să o mai chinuie, a poruncit în cele din urmă să i se taie capul. Iar ea mergea cu bucurie la aceasta, lăudînd pe Hristos și știind că se va afla curînd înaintea Mirelui ei ceresc. Sfînta Iuliana s-a săvîrșit de sabie la anul 304.

* * * * *

Sfîntul Ierarh Petru s-a născut din creştini dreptcredincioşi, în ţinutul Volînskiei din părinții Teodor și Eupraxia. De la vîrsta de șapte ani a fost încredințat unui dascăl spre a deprinde învățătura cărții. Arătîndu-se foarte sîrguincios, în puţină vreme a învăţat toată Scriptura.

Iar cînd era de doisprezece ani, s-a dus la o mănăstire şi a primit rînduiala monahicească, fiind ascultător în toate lucrurile mănăstireşti. Și în biserică stătea cu frică, ascultînd dumnezeieştile Scripturi cu toată luarea-aminte. Aici a deprins și arta zugrăvirii sfintelor icoane. Apoi, cu voia starețului, a fost hirotonit diacon şi preot. După multe nevoințe în mănăstire, cu binecuvîntarea starețului s-a retras într-un loc liniștit la rîul Rata, unde și-a făcut chilie, petrecînd rugăciune și tăcere. Mai apoi pe acest loc sfințit s-a ridicat Mănăstirea Novodvorsc, căreia Sfîntul Petru i-a devenit egumen.

Odată a venit prin locul acela arhiereul Maxim de Vladimir, afalt în călătorie misionară prin pămînturile Rusiei pentru a învăţa pe oameni rânduiala lui Dumnezeu. Mergînd cu fraţii săi să ia binecuvîntare, Petru i-a dat arhiereului icoana Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, pe care singur o zugrăvise. Arhiereul lui Dumnezeu l-a binecuvîntat pe el şi pe fraţi, iar sfînta icoană, primind-o, cu mare cinste o avea la dînsul. Apoi, nu după multă vreme, arhiereul Maxim a trecut la Domnul.

Prin mila lui Dumnezeu și mijlocirile Maicii Domnului, Patriarhul Atanasie al Constantinopolului (1289 – 1293) l-a ales și hirotonit arhiereu în scaunul mitropoliei Kievului pe egumenul Petru. S-a aflat la Kiev pînă în anul 309, apoi a trecut la Catedra din Vladimir. La 1325 a mutat scaunul mitropolitan de la Vladimir la Moscova, în anul următor înălțînd catedrala „Adormirea Maicii Domnului” din Kremlin. A trecut la Domnul la 21 decembrie 1326, fiind înmormîntat în cripta soborului Adormirii pe care singur și-a construit-o.

După moartea sa, prin rugăciunile și mijlocirile sale Bunul Dumnezeu a săvîrșit mulțime de minuni, astfel încît, în timpul Mitropolitului Teognost, la anul 1339, a fost canonizat în rîndul sfinților. La mormîntul său se făceau rînduielile de ipopsifiere și numire a Întîistătătorilor ruși.

Biroul de presă al Episcopiei de Edineț și Briceni

 

 

 

 

 

 

 

Share:
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Buzz
  • В закладки Google
  • Добавить ВКонтакте заметку об этой странице
  • Мой Мир
  • LiveJournal
  • MySpace
  • Одноклассники
  • Digg
  • PDF
  • email
  • Add to favorites
  • RSS
  • Print

Comments are closed.